Evaluare nationala 2020 –

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
1
PROGRAME
pentru
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
Anul școlar 2019-2020
• limba și literatura română
• limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)
• matematică
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura română
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 2
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba și literatura română are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.
Prezenta programă pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru evaluarea națională vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare actualizate pentru clasele a V-a – a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educației, cercetării și inovării cu nr. 5097/09.09.2009).
II. COMPETENȚE DE EVALUAT
Tabelele de mai jos cuprind competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a V-a – a VII-a.
1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
Competențe specifice Conținuturi asociate
1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
– idei principale, idei secundare;
– ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;
– moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog);
– structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric);
– subiectul operei literare, momentele subiectului;
– procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza);
– sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;
– elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);
– trăsăturile specifice genurilor epic și liric în texte la prima vedere;
– trăsături ale speciilor literare în texte la prima vedere: schița, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina populară;
– texte literare (populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii); texte nonliterare.
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura română
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 3
1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației
– arhaisme, regionalisme și neologisme;
– cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;
– categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice;
– construcții pleonastice;
– sensurile cuvintelor în contexte diferite;
– mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului;
– ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat;
– despărțirea cuvintelor în silabe;
– semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză;
– semne ortografice: cratima, punctul;
– valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat;
– elemente de limbă și de stil în textul literar;
– figurile de stil, versificația;
– categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice;
– elemente de sintaxă a propoziției și a frazei: probleme de acord; funcții sintactice (predicatul verbal şi predicatul nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival genitival, atributul substantival prepozițional, atributul substantival apozițional; atributul pronominal genitival, atributul pronominal prepozițional; atributul adverbial; atributul verbal; complementul direct; complementul indirect; complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod); tipuri de propoziții – principale și subordonate (propoziția subordonată predicativă, propoziția subordonată subiectivă; propoziția subordonată atributivă; propoziția subordonată completivă directă); propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat.
1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor
– elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competențe specifice Conținuturi asociate
2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă
– elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev;
– părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura română
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 4
– dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă și corectă;
– redactarea unor texte reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural); evidențierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într-o descriere;
– redactarea unor scurte narațiuni;
– continuarea unor dialoguri;
– redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor);
– redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj;
– motivarea apartenenței unui text la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar;
– prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificația titlului, procedeele de expresivitate artistică învățate și semnificația/mesajul textului dat;
– exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere.
2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație
– elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a;
– aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă;
– folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență);
– enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă); expansiunea și contragerea.
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba şi literatura maghiară maternă
Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 5
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
I. KOMPETENCIÁK
1. A szövegolvasás
• a részek és a szövegegész jelentésének megragadása;
• az irodalmi és nem irodalmi kommunikációs helyzet jellemzőinek megragadása, és megkülönböztetése;
• az irodalmi formák és kódok szerepének megragadása a szövegszerveződésben;
• az irodalmi művek értékviszonyainak, hangnemének megragadása;
• a szöveg adott szempontok szerinti értelmezése és értékelése.
2. Az írásbeli kifejezőképesség (fogalmazás)
• különböző szövegtípusok / szövegműfajok alkotása;
• a szöveg megszerkesztése, tagolása;
• a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazása;
• a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazása;
• tudatos helyesírás;
• személyesség a szövegalkotásban.
II. TARTALMAK
1. Irodalomolvasás
Irodalmi formák és kódok
• történetmondás, elbeszélő, elbeszélői nézőpont, szereplő, szereplők rendszere;
• epikai műfajok: elbeszélés/novella, humoreszk, anekdota, regény;
• beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszélő, elbeszélői nézőpont, térszerkezet, időszerkezet az epikai művekben;
• megjelenített értékek, értékrend;
• hangnemek: ünnepélyes, patetikus, szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.
2. A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák
• irodalmi és nem irodalmi szövegek értelmezése;
• párbeszéd, monológ. elbeszélés, leírás, jellemzés, személyes álláspont kifejezése és indoklása.
3. A közlés építőelemei: a mondat, a szó.
A szó.
• a szavak jelentése;
• a szó szerkezete;
• a szófajok.
A mondat.
• az egyszerű mondat és elemzése.
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba şi literatura germană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 6
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
I. Literatur
1. Persönliche Meinung äußern und begründen;
2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:
a. die Nacherzählung
b. die Inhaltsangabe;
3. Texte aufgrund von Fragen erschließen;
4. Texte fortsetzen oder umformen;
5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen
7. Änderung der Erzählperspektive;
8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade
9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.
10. Änderung der Erzählperspektive;
11. Verfassen eines persönlichen Briefes.
II. Sprachbetrachtung
1. Bereicherung des Wortschatzes:
a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,
b. das Wortfeld,
c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;
2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:
Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;
3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen:
Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;
4. Form der Nebensätze:
a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;
b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz.
5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt.
6. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:
a. das Substantiv (mit Schwerpunkt: Deklination, Pronomen und Präposition);
b. das Adjektiv (Steigerung);
c. das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba şi literatura sârbă maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 7
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
I. Sadržaj programa: Srpski jezik
1. Fonetika:
Jednačenje suglasnika po zvučnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o.
2. Rečnik:
Porodica reči; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Složenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi.
3. Morfologija:
Značenje i upotreba padeža; Neodređeni i određeni pridevski oblici; Poređenje prideva; Imeničke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena.
4. Sintaksa:
Složene rečenice nezavisnog odnosa; Složene rečenice zavisnog odnosa.
Ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika:
– raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rečnika, morfologije i sintakse;
– njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
– morfosintaktička analiza određenih gramatičkih kategorija u datom tekstu;
– motivisanje uloge interpunkcije i reda reči u složenim rečenicama;
– određivanje korespondencije između delova rečenice i složene rečenice zavisnog odnosa;
– poštovanje normi kniževnog jezika prilikom pismenog izražavanja.
II. Sadržaj programa: književna lektira
5. razred: Starac prevario divov; U cara Trojana kozje uši; Osnovna škola od B. Nušića;
6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrića; Geografija od B.Nušića;
7. razred: Analfabeta od B. Nušića; Hajduk Veljko od V.St.Karadžića;
8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radičevića; Početak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve će to narod pozlatiti od L.Lazarevića; O klasje moje od A.Šantića; Pokondirena tikva od J.St.Popovića; Kosa od I. Andrića.
Ciljevi i zadaci nastave srpske književnosti:
– raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja književnih tekstova;
– pismeno izlaganje sižea i momenata narativnog tkiva date književne lektire;
– raspoznavanje razlika između usmene i pisane književnosti;
– elaboracija književnog komentara;
– karakterizacija književnih likova;
– poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog i usmenog izražavanja.
Literatura
Književna lektira i gramatika za 5. razred;
Književna lektira i gramatika za 6. razred;
Književna lektira i gramatika za 7. razred;
Književna lektira i gramatika za 8. razred.
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba şi literatura slovacă maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 8
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
LIMBA SLOVACĂ
A. Fonetică
Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutația sunetelor. Silaba: împărțirea cuvintelor în silabe. Cuvinte selectate.
B. Lexicologie
Cuvântul. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, sinonimele, antonimele, omonimele).
C. Morfologia
Părțile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziții, conjuncţii). Categoriile gramaticale ale părţilor de vorbire (în conformitate cu programa şcolară).
D. Sintaxa
Propoziţia simplă şi compusă. Părţile de propoziţie. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziţii în fraza coordonată şi subordonată. Elementele de legătură.
Cerinţe:
– recunoaşterea categoriilor fenomenelor date;
– aplicarea cunoştinţele în cuvinte şi propoziţii scurte;
– menţionarea exemplelor: cuvinte, propoziţii scurte, redactarea textelor scurte, în care să se manifeste fenomenul solicitat;
– analiza morfologică a părţilor de vorbire şi a categoriilor respective în baza textului dat;
– formarea de propoziţii cu părţile de vorbire date;
– determinarea predicatelor, a elementelor de legătură, segmentarea frazei în propoziții, determinarea felurilor de propoziţii, a frazei şi marcarea raporturilor între părţile de propoziţie/între propoziţii;
– determinarea funcţiei sintactice a cuvintelor marcate;
– aplicarea cunoştinţelor din sintaxă în propoziţii, formularea propoziţiilor simple şi a frazelor.
LITERATURA SLOVACĂ
A. Texte literare
Medicína (Janko Jesenský), Čakanka (Ľudmila Podjavorinská), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Katarína – ľudová balada, Sitniansky vatrár (Jozef Horák), Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Išli hudci horou – ľudová balada, Doktor (Janko Jesenský), Zuzanka Hraškovie (Pavol Országh Hviezdoslav), Ťapákovci (Božena Slančíková Timrava), Statky-zmätky (Jozef Gregor Tajovský).
B. Noţiuni de teorie literară
Opera literară. Epica. Lirica. Povestire, schiţă, nuvelă, roman. Creaţia populară, povestea, cântecul. Acţiunea literară, fazele acţiunii. Personajul literar.
Mijloace şi procedee artistice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, descrierea, naraţiunea, dialogul, monologul.
Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul.
Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba şi literatura slovacă maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 9
COMPUNEREA
• Reproducerea conţinutului. Redactarea planului de idei.
• Reproducerea acţiunii cu stabilirea fazelor acţiunii. Caracteristica personajului.
• Vorbirea directă şi indirectă. Texte funcţionale.
BIBLIOGRAFIE
Gramatika slovenského jazyka (Gramatica limbii slovace), Editura: Slovenské pedagogické nakladateľstvo, 2003
Pravidlá slovenského pravopisu (Îndreptar ortografic slovac).
Synonymický slovník (Dicţionar de sinonime). Krátky slovník slovenského jazyka (Dicţionar explicativ al limbii slovace).
Sedlák, Imrich şi col, Dejiny slovenskej literatúry (Istoria literaturii slovace), volumul I şi II, Martin – Bratislava, 2009.
Manualele în vigoare (clasele V-VIII).

 

O R D I N
privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
În baza prevederilor art. 2 din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență nr. 6/2020, a art. 49 din Decretul nr. 195 / 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României,
Având în vedere prevederile art. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 1401/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare și Examinare, cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul art. 15, alin. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 24 / 2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
MINISTRUL EDUCAŢIEI și CERCETĂRII
emite prezentul ordin:
Art. 1. – (1) Se aprobă programele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2019-2020.
(2) Se aprobă programele pentru susținerea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național 2020.
Art. 2. – (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) și matematică, valabile pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020, sunt cele prevăzute în Anexa nr. 1.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, art. 3 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 4916/2019, privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 712 din data de 29 august 2019, se abrogă.
Art. 3. – (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), matematică, istorie,
fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie, valabile pentru examenul de bacalaureat național 2020, sunt cele prevăzute în Anexa nr. 2.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului educației naționale nr. 4950/ privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național 2020, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatele (2), (4), (5) și (6) se abrogă.
2. La articolul 3 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Programa de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor digitale, valabilă în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2020, este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.923/2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional – 2014.”
Art. 4. Direcţia Generală Învățământ Preuniversitar, Direcția Generală Minorități și Relația cu Parlamentul, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ/centrele de examen duc la îndeplinire prezentul ordin.
Art.5. Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art.6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
M I N I S T R U,
MONICA CRISTINA ANISIE
BUCUREŞTI
Nr. 4115
Data: 10.04.2020

 

ORDIN Nr. 4266/840/2020 din 18 mai 2020
pentru punerea în aplicare a măsurilor privind sistemul de învăţământ în contextul
instituirii stării de alertă pe teritoriul României
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Nr. 4.266 din 18 mai 2020
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Nr. 840 din 19 mai 2020
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 417 din 19 mai 2020
Luând în considerare faptul că pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în
vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, au fost instituite
măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la
integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor
drepturi şi libertăţi fundamentale,
ţinând seama de natura juridică a dreptului fundamental la educaţie şi raportat la
obligaţia asigurării exercitării acestui drept, în mod egal, pentru toţi beneficiarii actului
educaţional, în contextul în care trebuie menţinute unele măsuri în vederea prevenirii
răspândirii COVID-19,
cunoscând că prevederile Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă
pe teritoriul României îşi încetează aplicabilitatea,
văzând Referatul de aprobare nr. 983/MEC/SG din 18.05.2020, precum şi având în
vedere prevederile:
– art. 38, art. 41 şi 42 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
– Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 25 din 18.05.2020
privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate pe durata stării de alertă pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
– Hotărârii Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care
se aplică pe durata acesteia;
– art. 83 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
– art. 10 alin. (2) lit. b), art. 17 alin. (2) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu
modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei şi cercetării şi ministrul sănătăţii emit prezentul ordin
ART. 1
Se menţine măsura suspendării cursurilor din toate unităţile şi instituţiile de
învăţământ până la finalul anului şcolar/universitar 2019 – 2020, pe durata stării de alertă,
în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
ART. 2
Prin excepţie de la dispoziţiile art. 1, activităţile de pregătire în vederea susţinerii
examenelor naţionale, care presupun interacţiunea „faţă în faţă”, în perioada 2 iunie – 12
iunie 2020, precum şi activităţile ce constau în susţinerea examenelor naţionale se
desfăşoară în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi
al ministrului sănătăţii.
ART. 3
Prin excepţie de la dispoziţiile art. 1, instituţiile de învăţământ pot să stabilească, în
funcţie de specificul fiecăreia şi cu asigurarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, desfăşurarea anumitor
categorii de activităţi care presupun interacţiunea „faţă în faţă” şi care nu pot fi derulate
în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2020 privind
luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ, după cum
urmează:
a) activităţi pentru încheierea situaţiei şcolare aferente;
b) activităţi de pregătire/susţinere a examenelor de admitere pentru ciclurile de licenţă,
respectiv masterat;
c) activităţi necesare în vederea pregătirii/susţinerii examenelor de finalizare a
studiilor pentru ciclurile de licenţă, respectiv masterat;
d) activităţile necesare finalizării cursurilor de perfecţionare/postuniversitare;
e) alte activităţi stabilite în baza principiului autonomiei universitare, cu asumarea
răspunderii publice.
ART. 4
Prevederile prezentului ordin se duc la îndeplinire de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile/instituţiile de
învăţământ.
ART. 5
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Cristina Monica Anisie
Ministrul sănătăţii,
Nelu Tătaru

 

ORDIN Nr. 4267/841/2020 din 18 mai 2020
pentru stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unităţile/instituţiile de învăţământ, instituţiile publice şi toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Nr. 4.267 din 18 mai 2020
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Nr. 841 din 19 mai 2020
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 417 din 19 mai 2020
Văzând Referatul de aprobare nr. 982/SG din 18.05.2020 al Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
având în vedere prevederile:
– Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 41 şi 42 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
– Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 25 din 18.05.2020 privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate pe durata stării de alertă pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
– Hotărârii Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
– art. 10 alin. (2) lit. b) şi alin. (3), art. 17 alin. (2) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 24/2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor, în contextul situaţiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2;
– art. 30 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
– recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică din data de 9.05.2020,
în temeiul prevederilor art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei şi cercetării şi ministrul sănătăţii emit prezentul ordin.
I. Cadrul general
ART. 1
Prezentul ordin stabileşte măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unităţi/instituţii de învăţământ, instituţii publice şi toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea acestuia.
ART. 2
Entităţile prevăzute la art. 1 au obligaţia să ia măsuri pentru organizarea activităţii, astfel:
a) accesul trebuie să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafaţă minimă de 4 mp pentru fiecare persoană şi o distanţă minimă de 2 m între oricare două persoane apropiate;
b) să nu fie permis accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depăşeşte 37,3°C;
c) să fie asigurate dezinfectarea suprafeţelor expuse şi măsura distanţării fizice.
ART. 3
Ministerul Educaţiei şi Cercetării împreună cu Ministerul Sănătăţii stabilesc măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, în condiţii de siguranţă sanitară, pentru finalizarea anului şcolar aflat în curs la data instituirii stării de alertă, precum şi pentru pregătirea anului şcolar următor. Prezentul ordin se aplică tuturor activităţilor specifice în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ, instituţiilor publice şi în toate structurile aflate în subordonare sau coordonare pentru prevenirea şi combaterea infectării cu SARS-CoV-2.
ART. 4
În contextul epidemiologic actual, în condiţiile în care este necesară prezenţa fizică a elevilor/studenţilor pentru desfăşurarea de activităţi de pregătire/examinare, se impune respectarea unor măsuri specifice de protejare a acestora şi a întregului personal care participă la acest proces, conform prevederilor prezentului ordin.
II. Acţiuni şi măsuri implementate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti
ART. 5
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti transmit direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu cel puţin o săptămână înainte, perioada de desfăşurare a activităţilor la care participă elevii în unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi intervalul orar.
ART. 6
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti verifică respectarea de către unităţile/instituţiile de învăţământ a normelor instituite de autorităţile de resort privind asigurarea materialelor de igienă şi de protecţie sanitară necesare atât pentru elevi, cât şi pentru personalul didactic/didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi respectarea măsurilor igienico-sanitare, în contextul prevenirii şi combaterii infectării cu SARS-CoV-2.
ART. 7
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti monitorizează organizarea şi desfăşurarea activităţilor din cadrul unităţilor de învăţământ.
ART. 8
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti colaborează cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea instituirii măsurilor de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor în unităţile/instituţiile de învăţământ, prin triaj epidemiologic zilnic (măsurarea temperaturii) realizat de către un medic sau asistent medical în fiecare unitate de învăţământ, astfel:
a) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc listele nominale cu cadrele medicale desemnate (medic sau asistent medical) pentru acordarea asistenţei medicale, pentru fiecare unitate de învăţământ, şi le transmit inspectoratelor şcolare, care le pun la dispoziţia unităţilor de învăţământ;
b) inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti vor comunica săptămânal direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti rapoartele de monitorizare privind asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în cadrul unităţilor de învăţământ şi respectarea normelor de către elevi şi personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
c) inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti vor primi, cu minimum 24 de ore înaintea fiecărei probe de examen/evaluare, următoarele informaţii privind elevii sau personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic, astfel:
– de la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti lista cu persoanele internate în unităţile/instituţiile sanitare cu suspiciunea sau confirmate cu infecţia cu SARS-CoV-2;
– de la autorităţile administraţiei publice locale lista cu persoanele aflate în izolare la domiciliu sau carantină instituţionalizată.
ART. 9
Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti vor raporta, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, situaţia privind desfăşurarea activităţilor şi respectarea prevederilor prezentului ordin în unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar.
III. Acţiuni şi măsuri implementate la nivelul unităţilor/instituţiilor de învăţământ
ART. 10
Conducerile unităţilor şi instituţiilor de învăţământ răspund de implementarea acţiunilor şi măsurilor de prevenire şi combatere a infectării cu SARS-CoV-2 şi de organizarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire a elevilor/examenelor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 11
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se consultă, după caz, cu: reprezentanţii inspectoratului şcolar, consiliul profesoral, consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, reprezentanţii organizaţiilor sindicale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, pentru organizarea în bune condiţii a activităţilor desfăşurate, în contextul actual.
ART. 12
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea instituţiei de învăţământ superior ia deciziile pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin cu respectarea principiului autonomiei universitare şi cu asumarea răspunderii publice.
ART. 13
Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar au următoarele obligaţii:
a) informează direcţiile de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti despre depistarea unor cazuri suspecte de infecţie la elevi sau personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ şi desemnează o persoană cu atribuţii în menţinerea legăturii permanente cu direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti;
b) transmit inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti lista cu elevii şi personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile/instituţiile de învăţământ care participă la desfăşurarea examenelor.
ART. 14
Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar vor elabora şi vor aproba o procedură proprie, prin care stabilesc modalităţile de desfăşurare a activităţilor de pregătire a examenelor naţionale, propriul circuit de intrare şi de ieşire a elevilor, a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi modul în care se va realiza igienizarea/dezinfecţia unităţii/instituţiei de învăţământ, asigurându-se că:
a) la intrarea în unitatea de învăţământ a personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic şi a elevilor va fi măsurată temperatura (care nu trebuie să depăşească 37,3°C) de către cadrul medical care va asigura asistenţa medicală pe întreaga durată a desfăşurării activităţilor;
b) în situaţia în care un elev sau un cadru didactic, didactic auxiliar sau nedidactic prezintă simptome sau există suspiciunea că starea sa de sănătate este precară, nu i se va permite accesul în unitatea de învăţământ şi i se va recomanda să se adreseze medicului de familie;
c) participarea elevilor la activităţile de pregătire va fi decisă de părinţii acestora după evaluarea încadrării în grupele de risc a elevilor sau membrilor familiilor acestora;
d) pregătirea elevilor prevăzuţi la lit. b) şi c) se va realiza online sau prin asigurarea de resurse educaţionale de către unitatea de învăţământ;
e) parcursul prin curtea şcolii până la intrarea în unitatea de învăţământ se va realiza pe un traseu bine delimitat şi semnalizat, respectând normele de distanţare fizică;
f) elevii vor fi însoţiţi de către cadrul didactic de la accesul în unitatea de învăţământ până în sala de clasă şi apoi, după finalizarea activităţilor, vor fi conduşi până la ieşire;
g) la intrarea în unitatea de învăţământ vor fi asigurate materiale şi echipamente de protecţie (covoraşe dezinfectante, măşti de protecţie, substanţe dezinfectante pentru mâini etc.);
h) se realizează curăţenia şi dezinfectarea pardoselilor, a obiectelor din sala de curs (pupitre/mese, scaune), a clanţei uşii, cremonului de la geamuri, pervazului ferestrei, prin ştergere cu apă şi detergent, apoi cu substanţe biocide, înainte şi după fiecare serie de elevi prezenţi la activităţile de pregătire/candidaţi;
i) în toate spaţiile în care se vor desfăşura activităţi cu elevii vor fi afişate mesaje de informare cu privire la normele igienico-sanitare şi de prevenire a infectării cu SARS-CoV-2;
j) intrările/ieşirile, precum şi sensul de deplasare pe coridoare către sălile de clasă şi alte încăperi sunt stabilite de unitatea de învăţământ, semnalizate corespunzător şi dezinfectate în mod regulat;
k) există permanent săpun, prosoape de hârtie, dispensere cu dezinfectant pentru mâini, care vor fi reîncărcate ori de câte ori este necesar;
l) elevii, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic vor purta mască de protecţie pe durata activităţilor şi îşi vor igieniza regulat mâinile cu substanţe dezinfectante sau cu săpun;
m) coridoarele, cancelaria, grupurile sanitare şi sălile de clasă (mobilier şi pardoseală) vor fi dezinfectate regulat cu substanţe biocide, în mod obligatoriu între schimburi (dacă este cazul) şi la finalizarea programului;
n) în perioada 2 – 12 iunie 2020, durata activităţilor petrecute de elevi în sălile de clasă nu va fi mai mare de 3 ore pentru elevii de liceu şi de 2 ore pentru elevii de gimnaziu, iar pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale, activitatea de pregătire nu va dura mai mult de 4 ore pentru elevii de liceu şi 3 ore pentru elevii de gimnaziu;
o) în situaţia unităţilor de învăţământ care vor realiza activităţile de pregătire în două schimburi, între acestea va fi prevăzut un interval de două ore pentru dezinfectarea/igienizarea cu substanţe biocide şi aerisirea sălilor pentru o perioadă de cel puţin o oră;
p) în perioada desfăşurării activităţilor de pregătire, pauzele intermediare vor fi programate decalat, astfel încât elevii de la grupe diferite să nu interacţioneze fizic;
q) grupele de elevi vor păstra aceeaşi sală de clasă pe toată perioada desfăşurării activităţilor de pregătire;
r) colectarea măştilor purtate se va face în locuri speciale, semnalizate corespunzător, amenajate în unitatea de învăţământ;
s) la sfârşitul activităţilor, elevii vor primi câte o mască nouă pentru deplasarea către domiciliu;
t) în sălile de clasă activităţile/examenele se vor desfăşura prin stabilirea locurilor astfel încât să existe o distanţă între elevi/candidaţi, pe rânduri şi între rânduri, de 2 m unul faţă de altul;
u) pupitrele/băncile vor fi individualizate/prestabilite şi, de asemenea, se va asigura reprezentarea grafică a situării acestora la intrarea în sală (oglinda sălii), astfel încât să se asigure cunoaşterea şi intrarea/localizarea fără a parcurge toată suprafaţa sălii; personalul didactic/asistenţii care asigură supravegherea va/vor dirija candidatul direct către locul destinat;
v) pe tot parcursul derulării activităţilor/examinărilor se vor respecta regulile generale ale unei conduite sănătoase (distanţarea fizică, evitarea atingerii cu mâna a nasului, ochilor şi gurii, strănutul în pliul cotului/batista de unică folosinţă, evitarea contactelor directe cu cei din jur).
ART. 15
Unităţile de învăţământ în colaborare cu autorităţile publice locale pot lua şi alte măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea infectării cu SARS-CoV-2 (instalarea de tuneluri de dezinfecţie, lavoare suplimentare pentru spălarea mâinilor, măsuri privind siguranţa elevilor pe traseul de la unitatea de învăţământ la domiciliu şi retur etc.).
ART. 16
Unităţile de învăţământ special sau în care, pentru asigurarea egalităţii de şanse, sunt prezente şi alte persoane (profesor de sprijin, interpret mimico-gestual etc.) vor lua măsuri pentru a nu se depăşi numărul de maximum 10 persoane în sală.
ART. 17
Personalul didactic va supraveghea respectarea cu stricteţe a măsurilor de distanţare fizică dintre elevi şi măsurile igienico-sanitare de prevenire a infecţiei cu SARS-CoV-2.
IV. Acţiuni şi măsuri implementate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior
ART. 18
Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să asigure următoarele măsuri pentru studenţii şi personalul din cadrul acestora:
a) la intrarea în instituţie a studenţilor şi cadrelor didactice:
1. asigurarea triajului epidemiologic (care să cuprindă şi termometrizare, şi antecedente personale pe simptomatologie respiratorie) pentru candidaţi şi examinatori;
2. prestabilirea circuitului către/şi din sala de examen;
3. candidaţii şi supraveghetorii vor fi protejaţi de mască facială;
4. intrarea în sala de examen se va face în mod organizat, pe rând, păstrând distanţă de 2 m; spaţierile necesare se pot marca cu banda colorată în faţa uşii;
5. pupitrele/băncile vor fi individualizate/prestabilite şi, de asemenea, se va asigura reprezentarea grafică a situării acestora la intrarea în sală, astfel încât sa se asigure cunoaşterea şi intrarea/locarea fără a parcurge toată suprafaţa sălii; personalul ce asigura supravegherea va dirija candidatul direct către locul destinat;
b) asigurarea condiţiilor igienice în sala de curs/examen:
1. asigurarea curăţeniei şi dezinfectării pardoselilor, a locurilor de activitate (pupitre, scaune), clanţei uşii, cremonului geamurilor, pervazului ferestrei, prin ştergere cu apă şi detergent, apoi cu substanţe biocide pe bază de clor sau alcool, înainte şi după fiecare serie de candidaţi;
2. aerisirea sălii înainte de examen pentru o perioadă de cel puţin 30 de minute;
3. la intrarea în sală vor fi prevăzute în număr suficient dispozitive medicale cu substanţă dezinfectantă pentru mâini;
4. stabilirea locurilor se va face astfel încât să existe o distanţă între candidaţi de 2 m pe rânduri şi între rânduri;
5. pe tot parcursul derulării cursurilor/examinărilor se vor respecta regulile generale ale unei conduite sănătoase (distanţarea fizică, evitarea atingerii cu mâna a nasului, ochilor şi gurii, strănutul în pliul cotului/batista de unică folosinţă, evitarea contactelor directe cu cei din jur);
c) asigurarea condiţiilor igienice a grupurilor sanitare:
1. asigurarea de dispozitive medicale cu substanţă dezinfectantă pentru mâini la intrarea în toaleta instituţiei;
2. asigurarea de hârtie igienică în fiecare cabină a toaletei;
3. asigurarea de dispensere cu săpun situate lângă lavoare;
4. asigurarea de dispozitive cu prosoape de hârtie sau uscătoare pentru mâini;
5. asigurarea curăţeniei şi dezinfectării întregului grup sanitar (vas WC, lavoare, clanţe, pardoseală).
ART. 19
Pentru a participa la admiterea în învăţământul superior, candidatul din afara graniţelor ţării trebuie să prezinte:
1. declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă că participantul a respectat regimul de izolare/carantină şi nu a avut contact apropiat cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2 în ultimele 14 zile;
2. adeverinţă medicală din care să reiasă starea actuală de sănătate a deţinătorului şi eventual antecedente personale legate de boli cronice şi, respectiv, de COVID-19, în limba română.
V. Dispoziţii finale
ART. 20
Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură, acolo unde nu este personal medical încadrat, în colaborare cu autorităţile publice locale/judeţene, personalul medical desemnat să acorde asistenţa medicală, pentru fiecare unitate/instituţie de învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti.
ART. 21
(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conducerile unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi ale instituţiilor publice aflate în subordonarea/coordonarea acestuia răspund de implementarea acţiunilor şi măsurilor din prezentul ordin în conformitate cu atribuţiile ce le revin.
(2) Măsurile prevăzute în prezentul ordin reprezintă măsuri minimale ce trebuie să fie luate de entităţile prevăzute la art. 1 şi pot fi completate prin dispoziţii emise de conducerile acestora, în colaborare cu autorităţile publice locale, în funcţie de specificul activităţii acestora.
(3) Nerespectarea de către conducerile unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi a instituţiilor publice aflate în subordonarea/coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării a condiţiilor igienico-sanitare menţionate în prezentul ordin se constată, conform competenţelor, de către personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Serviciului control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 30 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 22
Începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii nr. 4.220/769/2020 pentru stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unităţile/instituţiile de învăţământ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 12 mai 2020, şi Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii nr. 4.259/827/2020 pentru stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unităţile/instituţiile de învăţământ, instituţiile publice şi toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 16 mai 2020.
ART. 23
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Cristina Monica Anisie
Ministrul sănătăţii,
Nelu Tătaru
—————

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sari la bara de unelte